Educatia Timpurie

Copilul descoperă și se dezvoltă prin propriile experiențe și explorarea lumii din jurul său, atât materială cât și socială. Pe măsură ce avansează treptat, își găsește locul în această lume. Relațiile pe care le formează cu adulții, ceilalți copii și mediul înconjurător sunt fundamentale pentru integrarea socială și dezvoltarea potențialului său.

În copilăria timpurie, stimularea este esențială pentru dezvoltare. Copilul are nevoie de însoțire continuă din partea adulților pentru a-și dezvolta abilitățile.

Întrebarea cheie în educația timpurie este cât de puternică sau slabă, directă sau indirectă ar trebui să fie această însoțire a adultului. Aceasta reprezintă una dintre provocările pe care educația timpurie încearcă să le rezolve în mod adecvat.

CUPRINS

PARTEA I: FUNDAMENTELE ȘI ARGUMENTELE POLITICILOR ȘI PROGRAMELOR DE EDUCAȚIE TIMPURIE

CAPITOLUL I: Educația timpurie sau programe educative pentru copilăria mică

I. 1. Educația timpurie ca domeniu multiplu și nou de studiu și acțiune – 13

I. 2. Educația timpurie – forme și componente – 14

I. 3. Educația timpurie în cadrul educației pentru toți și a educației incluzive – 14

I. 4. Definiția educației timpurii în contextul îngrijirii timpurii pentru dezvoltare – 18

I. 5. Educația la vârstele mici ca obiectiv al politicilor internaționale – 21

I. 6. Caracteristicile și nevoile de dezvoltare ale copiilor – 27

I. 7. Stimularea ca specific al dezvoltării la vârstele mici – 31

I. 8. Tendințe și statistici – 32

CAPITOLUL II: Studii, cercetări și programe în domeniul vârstelor mici și preșcolare

II. 1. Cercetarea științifică asupra vârstelor mici ale copilului și studiile de dezvoltare prenatală (psihologia fetusului) – 39

II. 2. Studii privind importanța copilăriei mici asupra școlarizării și a condiției sociale – 44

II. 3. Relațiile sociale în copilăria mică – 45

II. 4. Studii despre imaginea de sine, respectul de sine și încrederea în forțele proprii – 54

II. 5. Studii de nutriție și alimentație – 57

II. 6. Studii și orientări privind construcția și eficiența programelor sociale adresate micii copilării și dezvoltarea teoriei privind educația timpurie – 58

II. 7. Studii și politici sociale incluzive privind indicatorii și reperele copilăriei – 68

CAPITOLUL III: Repere normative și principii ale programelor pentru educație timpurie

III. 1. Educația copiilor mici între tendințe și valori – 77

III. 2. Modele explicative ale dezvoltării: modelul ecologic și cel al situațiilor de risc – 79

III. 3. Principiile generale pe care se bazează programele de educație timpurie – 82

III. 4. Relația dintre educația timpurie și educația preșcolară – 89

III. 5. Dimensiunile unui proiect de program bazat pe individualizare și abordare timpurie a educației – 91

III. 6. Principiile metodologice propuse în creșă și grădiniță în perspectiva educației timpurii – 93

III. 7. Evaluarea programelor de educație timpurie – 97

III. 8. Educatoarea și alți profesioniști în programul de educație timpurie din grădiniță – 99

CAPITOLUL IV: Dezvoltarea copilului: dimensiunile proceselor de educație timpurie în favoarea dezvoltării

IV. 1. Programele creșelor și grădinițelor în favoarea dezvoltării copiilor – 103

IV. 2. Dezvoltarea copilului mic – 104

IV. 3. Principiile dezvoltării copilului – 105

IV. 4. Modele teoretice de stadii și etape de dezvoltare a copilului – 107

IV. 5. Dezvoltarea holistică – 110

IV. 6. Dezvoltarea embrionului până la naștere – 110

IV. 7. Momentul nașterii – 111

IV. 8. Dezvoltarea după naștere – 111

IV. 9. Dezvoltarea în cursul primilor trei ani – 112

IV. 10. De la 3 la 6 ani – 113